Pentru ca azi, 29 ianuarie, se sărbătorește la nivel mondial Ziua Invenției Automobilului ne-am gândit să vă spunem câteva lucruri despre primul automobil românesc, construit de hușeanul Nicolae Malaxa, cel care a spus că...
"am vrut să dovedesc lumii că România nu e doar o țară de plugari și păstori și că avem și vocație industrială, avem vocație de întreprinzători..."
Când vorbim despre automobilul românesc, Dacia este primul nume care ne vine în minte. Puțini sunt cei care își mai amintesc azi, că primul automobil 100% românesc a fost produs la uzinele Malaxa, de la Reșița, la mijlocul secolului trecut. Asta și pentru că, la numai doi ani de la lansarea liniei de asamblare, rușii au decis, în 1947, să o mute în URSS.
Un articol al vremii relevă că la acesta au lucrat şi tehnicieni de la IAR Braşov, prima fabrică de avioane din România. Proiectul autoturismului aparţine unui grup de ingineri şi tehnicieni de la uzinele A.S.A.M. şi Malaxa din Bucureşti şi IAR din Braşov, conduşi de inginerul Petre Carp. Maşina avea un motor cu trei cilindri în stea, cu răcire forţată cu aer, capabil să dezvolte 30 de cai putere (după măsurătorile vremii). Soluţia constructivă era ”totul în spate”, motorul formând un tot cu diferenţialul şi cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 kg, iar ansamblul cu diferenţialul şi cutia de viteze ajungea la 150 kg. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon şi acoperiş era lăsat un spaţiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din faţă, de deasupra parbrizului şi era canalizat prin acoperişul cu pereţi dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator. Viteza maximă era de 120 km/h.
Malaxa oferea un nivel înalt de confort şi putea transporta până la şase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din faţă, sub capotă, unde se afla şi roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe şasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Consumul de benzină era de 10 l/100 km, scrie presa din România.
Conform informaţiilor, s-au produs circa 800 de automobile pe an, între 1945 şi 1947. Producţia a fost oprită când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în URSS, după ce Leonid Brejnev, aflat la Sofia, a fost transportat cu un automobil Malaxa şi a rămas impresionat de performanţele acestuia. Acesta a cerut mutarea uzinei Malaxa din Reşiţa, la Podgorye, în Ural.
Sa vă mai spunem că hușeanul Nicolae Malaxa e probabil cel mai mare industriaș român din perioada interbelică a secolului trecut iar fiica lui, Irina Malaxa a fost soția lui George Emil Palade, singurul român care a primit Premiul Nobel (medicină). Cei doi au avut doi fii, care au reușit, după '90, să recupereze o parte din averea bunicului lor, acțiuni de ordinul a 350 de milioane de dolari la Fondul Proprietatea.
