Trăieste dumnealui demult in București.
Și-și amintește permanent de Buhaiești,
E satul sau natal de unde a plecat,
Iar capitala, iată, că l-a consacrat!
(Vasile Larco la anivesarea a 75 de ani de viața a
lui Ioan V. Maftei – Buhaiești)
Ioan V. Maftei – Buhăiești s-a născut la data de 20 iulie 1941 la Buhăiești, județul Vaslui. El face parte din familia nobilă a matematicienilor poeți, fiind alături de Ion Barbu, Viorel Dinescu, Oana Andrei Pavăl (Canada) si mulți alții. A rezistat, cu mare mândrie, la tot ce vremea si vremurile i-au oferit pentru “Coloana si cladirea fizicului său de a-tot- căutător, dar și al cuvintelor devălmașite într-o putina a curajului propriu de a se alina prin ritm cu poezia… Da, poezia!” (Ion Machidon, scriitor) nu și-a sfidat ursita. A luat foarte în serios scopul său în viață de om normal. Obișnuit cu lumea bunelor si relelor din Buhăieștii Vasluiului, a invațat carte atât cât a considerat că-i necesar să trăiască intr-un cadru luminos, al existenței lui și a familiei. Ca mulți alți tineri, sătul de viața la țară, cu muncile grele alături de părinți și rude și-a “pus coada pe spinare” și a luat-o cu primul tren spre capital Moldovei - Iași.
Ajuns aici a absolvit Facultatea de Matematică a Universitații “A.I Cuza”, in anul 1964, făcând parte din “Generatia de Aur” a acestei facultăți. După absolvirea facultății, in anul 1964, s-a stabilit în București, la Colegiul Național “Sfăntul Sava”, dar a pastrat în suflet Moldova și pe moldoveni.
Mărturisirea din volumul VALURI FARA MALURI (Editura PIM, Iași, 2015) este cât se poate de elocventă: “închin aceasta carte: părinților mei care mă privesc din nesfărșitul cer, familiei mele, tuturor celor care mă cunosc, in mod deosebit concetațenilor din Buhăiești, judetul Vaslui, cărora le mulțumesc pentru că mi-au împrumutat pseudonimul literar”.
Desfașoară o intensă activitate didactică in domeniul matematicii, având in decursul timpului, importante răspunderi in cadrul invățamântului matematic din România. A pus un accent deosebit pe creativitate, lengându-și activitatea si realizările de prestigiu, de olimpiadele naționale și internațional de matematică. Astfel tinerii noștri matematicieni au obținut rezultate importante concretizate prin numeroase si valoroase medalii, iar loturile țării noastre au obținut primele locuri in topurile respective.
Are contribuții numeroase la Gazeta Matematică, fiind apreciat pentru dinamismul său intelectual. In decursul activitatii a avut șansa și onoarea de a colabora, pe problemele invațămantului matematic, cu ilustre personalități, profesori si pedagogi.
In paralel desfașoară o prolifică activitate literară si artistică, publicănd un numar apreciat de volume de poezie, epigrame și piese de teatru, piese care s-au jucat pe importante scene de teatru din Capitala si din țara.
Se cred indeobște ca matematicienii ar fi personaje tributare rigorilor unor legi absolute, care nu oferă nicio posibilitate fanteziei. Să nu uităm însa că matematicienii sunt obișnuiți să jongleze cu numere
imaginare si iraționale, si că fanteziile (riguroase!) ale unor matematicieni au susținut tot timpul cercetarile care incearcă să ne aducă mereu mai aproape de creația universului. Așa că, nu e de mirare că unii dintre ei (intre care si matematicianul
Ioan V. Maftei – Buhăiești) s-au dedicat si creației literare, lirice sau spirituale. „Iar umorul este evident o... DERIVATĂ a spiritului, mai ales dacă se... INTEGREAZĂ in MULȚIMEA INFINITĂ a posibilitaților literaturii...” (Eugen Deutsch, IN LOC DE PREFAȚĂ la volumul „Întalnire cu Păstorel”, p. 5).
După o viața dedicată formării tinerii generații, în calitate de profesor de matematică, debutează editorial la senectute (în anul 2007), publicandu-și apoi producțiile literare (poezii, epigrame, fabule, teatru) într-un ritm ce impune admirație, rod al unei munci parcurse cu indârjire si eficacitate întru împlinirea operei. Din anul 2011, când a împlinit 70 de ani, devine membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași. De altfel, intre matematică si poezie există destule asemănări. In fond ambele sunt dedicate zeiței frumuseții chiar dacă au, desigur, si muze proprii.
Ioan V. Maftei – Buhăiești a fost tentat mai intâi de poezia lirică, dar foarte repede s-a lansat si in epigramă și mai apoi in dramaturgie. A avut și o tentativă reușită de a face o combinație teatru-epigramă. Epigramele sale sunt bine alese si ușor de receptat de catre iubitorii acestui gen. Poantele sunt atent filtrate, rimele nu sunt deloc banale, iar ansamblul se citește cu plăcere și interes. Poetul alege, de cele mai multe ori cuvinte simple și versuri cuminți, într-o exprimare fluidă, care servesc un adevăr concret.
Intreaga creație literară a lui
Ioan V. Maftei – Buhăiești este cu adevărat impresionantă. După încheierea carierei de matematician, el a pornit intr-un marș accelerat spre poezie încercând să prindă din urma timpul... A editat câte trei volume pe an. Avea o mare capacitate de esențializare și metaforizare.
Fiind un împătimit de istoria neamului său a inalțat statui din cuvite, întru nemurire. Nu este prima dată când pasiunile extraprofesionale izbucnesc plenar fără a ține seama de cutume. A fost foarte activ si eficient în plan literar și artistic, fiind prezent in multe antologii, dicționare si reviste literare, cronici literare și de teatru, in mass-media etc. Prin creațiile sale beletristice și prin întreaga sa activitate excelentă în domeniul matematicii,
Ioan V. Maftei – Buhăiești a contribuit fără îndoială la imbogațirea patrimoniului nostru literar și științific, asigurând legături trainice cu tradiția noastră culturală, dar și cu tinerii matematicieni si informaticieni câștigători ai mai multor medalii de aur, prin mintea lui de ales matematician si cu talentul său efervescent spiritualizat ce i-au adus binemeritate diplome de excelență în fiecare domeniu abordat și l-au impus în primul plan al creației, ca și pe treptele devenirii. Opera lui poetică este străbătută de firul roșu al iubirii, al vieții, al binelui și al frumosului din om. Activitatea lui publicistică îndeamnă la meditații, la acțiuni hotărâte pentru apărarea celei mai frumoase lumi, PĂMÂNTUL. Prin opera sa literara și științifică
Ioan V. Maftei – Buhăiești contibuie substanțial la stabilirea unor punți de legatură între un trecut glorios și prezentul destul de întunecat spre un viitor luminos lipsit de conflicte.
ADDENDA
Dramaturgul
Ioan V. Maftei – Buhăiești
Mai lasă, Doamne, in amurg
O gara zisă Buhăiești
Că de te-ntreabă cine ești
Tu-i răspunzi că-i... dramaturg
(Sterian Vicol-poet)
Matematicianul și poetul
Ioan V. Maftei – Buhăiești a avut o legatură puternică și cu lumea teatrului, fiind fondatorul Trupei Artistice de Teatru „Anton Pann” din București. De asemenea, a fost cofondator al Trupei de Teatru „Barbu Delavrancea”, din cadrul Primăriei Sectorului 2 și al Trupei „I.L Caragiale” din Voluntari - Ilfov.
Bucureșteanul ex-vasluian de care vorbim a fost pentru trupa de teatru „Anton Pann” trup și suflet, aceasta înemnând: regizor, scenarist și ,uneori, artist. Cu spinarea sa extrem de verticală,
Ioan V. Maftei – Buhăiești, poate fi socotit o întreprindere de cultură prin calitățile sale intelectuale pe care le- a avut (până marți 30 august 2016 când s-a stins din viața). Aceasta calitate a fost subliniata și de academicianul Solomon Marcus. Cu ocazia prezentării pieselor sale de teatru a impresionat publicul, făcându-l părtaș la bucurie sau tristețe, iubire sau ură, minciună sau adevar. A fost fondatorul „Festivalului Național de creație și interpretare artistică pentru copii”. A fost o mare intreprindere producătoare de umor, fiind un hâtru de mare valoare spirituala. A fost treapta de lumină într-o desăvârșire planetară.
Ioan V. Maftei – Buhăiești a fost membru al: Uniunii Scriitorilor din România – filiala Iași; Uniunii Epigramiștilor din România; Clubului „Cincinat Pavelescu” București; Academiei Liberi „Păstorel” Iași; Societatii de Știinte Matematice din România; Asociației „Recreații Matematice” din Iași; Asociației „Arhimede”, București; Cenaclului „Literatorul” București; Societății „C. Negri” Galați; Cenaclului „Mircea Eliade”; Cenaclului „Amurg sentimental”; Asociației epigramiștilor Olteni; Societății Srciitorilor de pretutindeni; Societății Scriitorilor Români.
Revistele care i-au găzduit poeziile lui
Ioan V. Maftei – Buhăiești: „Tribuna” (Cluj), „Amurg sentimental” (București), „Porto - Franco” (Galați), „Nord Literar” (Baia Mare), „Climate Literare” (Târgoviște), „Flacăra” (București), „Revista de versruri si proză” (București), „Tribuna Invățământului” (București), „Plumb” (Bacău), „Literatorul” (București), „Vatra” (Tg. Mureș), „Convorbiri literare” (Iași), „Poezia” (Iași), „Revista nouă” (Câmpina), „Oglinda” (Focșani).
Volume publicate: Visuri în oglindă, versuri (2007); Rugă și incantație, versuri (2006); De la lume, la lume, teatru (2008); Semințele iubirii, poezii (2009); Catrene cu tâlc, epigrame (2009); Muguri de viața, teatru (2009); Sinfonia umorului, epigrame (2009); De vorbă cu timpul, antologie de poezie (2010); Măștile, teatru (2010); Trepte I, Trepte II, Trepte III, Trepte IV, poezii (2010); Mic tratat la chipul din oglindă, poezii(2011); Surâsul epigramei, epigrame (2011); Sub Zodia Racului, teatru, epigrame (2011); Aproape de rug, poezii (2012); Intâlnire cu Păstorel, teatru scurt și epigrame (2012); Valuri fără maluri, fabule si epigrame (2015); Licărul stelelor în iarbă, volum de prozo-poezie (2015); Restituiri în alb și negru, poezii (2016); Piese de teatru scrise, jucate și în curs de publicare: Duelul caracterelor; Patul blestemelor; Destinul semnelor; Privighetoarea; Pastila albastră buclucașă; Dramatizări; O vizită de neuitat, după schița lui I.L. Caragiale, „Vizită”; Zbuciumul și aspirațiile domnului Spirache, după Tudor Mușatescu; Extaz și Agonie, după nuvela „Două loturi” de I.L. Caragiale.
Aprecieri privind creația literară și artistică: Nu mi-aș fi închipuit că în spatele pasiunii pentru matematică a porf.
Ioan V. Maftei – Buhăiești reprezentată prin frumoasele sale contribuții la Gazeta Matematică, se ascunde un fin poet, eseist și un dramaturg cu tâlc (prof. univ. dr. Radu Gologan, Președintele Societății de Științe Matematice din România referire la volumul „Catrene cu tâlc”). Este o plăcere dar și o surpriză că Ion Barbu și-a găsit un elevat urmaș, care în momentele de grație înlocuiește ecuația cu versul și calculele cu visarea (Tudor Opriș la volumul „Rugă și incantație”). O lucrare destinată, cu osebire sufletelor copiilor si adolescenților, scrisă cu talent și dăruire de profesor poet
Ioan V. Maftei – Buhăiești căruia îi doresc mult succes în dificila artă destinată tinerii generații (Ion Lucian, la volumul „Muguri de viața”). Colegului profesor
Ioan V.Maftei – Buhăiești cu prețuire pentru dinamismul său intelectual. (Cu drag, Solomon Marcus, 01.03.2010, Dedicație la volumul „Educația în spectacol”, protagonist Solomon Marcus).
Ioan V. Maftei – Buhăiești nu se lasă copleșit de ani ci trăiește o nouă tinerețe, una în care creația proprie este singurul element de valorizare. (Mihai Batog Bujenița, „Umor în formule exacte”).
Ioan V. Maftei – Buhăiești este un moralist în epigramă și totodată un liric (Corin Bianu). Incepută sub bune auspicii aventura sa spirituală îl îndreptățește la noi și hotărâtori pași în arealul literar, căt mai mulți ani (George Corbu). Dramaturgul, scenaristul, poetul și epigramistul neobosit,
Ioan V. Maftei – Buhăiești, prin această carte readuce cu succes în actualitate numele lui Păstorel (Mihai Haivas).
Scriitorul
Ioan V. Maftei – Buhăiești are calitatea deosebită de a fi un iscusit observator, un fin șfichiuitor... (Vasile Larco). Poeziile domnului
Ioan V. Maftei – Buhăiești pun în valoare talentul literar incontestabil, forță creatoare... (Ion Machidon).
Ioan V.Maftei – Buhăiești este un romantic conștient... (Ioan Mazilu – Crângașu, „Invitație la lectură”). Lecturând această carte cititorii devin din start matrozi pe o corabie chiar de ei visată (Sterian Vicol).
Profesor DUMITRU V. APOSTOLACHE
În calitate de profesor, inspector școlar ori publicist, Dumitru V. Apostolache s-a străduit (și continuă) să demonstreze că matematica este cea mai frumoasă și mai folositoare dintre științe, și că a fi educator este o profesie apostolică.
Este omul căruia îi place deopotrivă munca și voia bună slujind prin ambele școala.
S-a străduit să nu dezamăgească încrederea ce i-a fost acordată. Laudele primate le consideră ca simple cuvinte de încurajare, ele fiind pentru ceea ce a fost și mai ales pentru ceea ce se dorește să fie în viitor.
Ca director, ori inspector a îndemnat colegii să fie morali, demni, să fie buni administratori, arătându-le, cu fiecare prilej adecvat, multă înțelegere și blândețe, căutând să se apropie de spusele episcopului Iacov (Ioan) Antonovici: “Nu pot să fac rană!”.
După pensionare, condeiul său n-a fost lăsat să se odihnească. Continuă să scoată în evidență munca celor din jurul său. Publicistica lui este făcută cinstit și modest, discret și cuminte, cu toată cumsecădenia, devenind nu numai folositoare, dar și simpatică, solară.
adaugat pe 14/05/2018 01:40
