Există un soi de candoare și un fel de pudoare despre restituirea viziunii păstorilor despre lume, lucru care pe mine m-a emoționat de la început. Ei încearcă să găsească cuvintele potrivite. Și este înduioșător pentru că nu sunt oameni ai cuvintelor. Mai degrabă cântecul îi ajută. Hora. Vin din altă lume. Este înduioșător să-i vezi cum încearcă să spună în ce fel se vede lumea de la ei. Și e înduioșător să-l vezi pe autor cum încearcă să găsească poziția justă. Să se așeze în ascultare. Să-i privească. Și e multă tandrețe în asta, multă stângăcie.