Azi se împlinesc 17 ani de la moartea lui Grigore Gheba. Cunoscut aproape de toți elevii români pentru culegerile sale de exerciţii şi probleme de matematică, Grigore Gheba a avut, potrivit propriilor sale mărturisiri, o poveste de viaţă demnă un scenariu de film. Deşi de mic copil a avut predilecţie pentru ştiinţa matematicii, Grigore Gheba a ales să urmeze o şcoală de ofiţeri militari, la Bacău.
Ca tânăr sublocotenent a fost înrolat pe front, ca militar al Armatei Române şi a participat la luptele de la cotul Donului, cea mai tragică operaţiune militară din istoria Armatei Române, unde au murit peste 150.000 de soldaţi. O minune a făcut să scape cu viaţă, fiind capturat de ruşi şi ţinut prizonier un an.
„Ne-a povestit cum a fost torturat în lagăr, după ce a fost prins şi deportat. De la o vreme nu mai aveau ce sa mănânce. A fost nevoit să-şi scoată încălţările şi să le frigă pe jar să aibă ce mânca. Din această cauză, dar şi mai ales a epidemiilor ce bântuiau în lagăr s-a îmbolnăvit foarte tare“, îşi amintea cu mulţi ani în urmă Alexandrina Panait, nepoata matematicianului. Potrivit acesteia, supravieţuirea miraculoasă a viitorului mare matematician are legătură cu două personaje care i-au influenţat mai târziu destinul. Este vorba despre vasluianca Ana Pauker şi un medic rus, Marusia Anka.
Vasluianca Ana Pauker, prima femeie vicepremier şi ministru de externe din istoria României cât şi din lume, unul dintre cele mai teribile personaje ale regimului instaurat în România de sovietici, era la acea vreme lidera grupului de comunişti români exilaţi la Moscova şi a inspectat într-o zi lagărul rusesc. Într-o groapă comună folosită pentru îngroparea cadavrelor a văzut că unul dintre cei care au fost aruncaţi acolo încă mai mişca... era Grigore Gheba...
„Rușii, văzându-l leşinat de boală, l-au aruncat la groapa comună. Nu era mort, mişca puţin, dar ei nu au ţinut cont de acest lucru. Norocul lui a fost Ana Pauker şi medicul rus Marusia Anka, care l-au văzut în groapă şi l-au scos afară. Marusia Anka, impresionată de starea unchiului meu, l-a îngrijit cum nu s-a putut mai bine, astfel încât în câteva luni şi-a revenit complet“, mai spune Alexandrina Panait.
De altfel, despre acest episod din viaţa sa Grigore Gheba povesteşte în cartea autobiografică „Între viaţă şi moarte”, scrisă spre finalul vieţii sale. „În vagonul meu aveam nouă morţi şi, în mijloc, o grămadă mare de excremente. Într-un alt vagon, cei rămaşi în viaţă tăiaseră fesele morţilor şi le mâncaseră. După ce am trecut prin trei lagăre, dintr-un bărbat voinic, la 26 de ani, ajunsesem să cântăresc 39 de kilograme. Atunci a apărut îngerul vieţii mele”. Îngerul descris de matematician era frumoasa rusoaică, blondă cu ochi albaştri, Marusia Anka. Între cei doi s-a înfiripat o poveste de dragoste, sfârşită tragic, prin moartea Marusiei, exterminată de sovietici, din cauza idilei, chiar în lagărul în care s-au cunoscut, lucru pe care matematicianul l-a aflat la bătrâneţe, în urma unei călătorii la Moscova.
(Sursa: Historia)
