Expoziția hușeanului Ioan Matei Agapi, fost elev al Liceului "Cuza Vodă" din Huși, la Muzeul Național de Artă Conteporană din București...
Expoziția OARECARI. 1967 - 1978 văzuți de Ioan Matei Agapi face parte din demersul fiicei sale, Nora Agapi, de a salva și digitaliza colecția imensă de fotografii ale artistului ieșean, dar și de a prezenta public o parte din opera sa. Documentarist și fotograf celebru în Iași, Ioan Matei Agapi a surprins peste 40 de ani de istorie în fotografii, mii de negative, zeci de plăci de sticlă, aparate foto și obiective ce au devenit una dintre cele mai mari colecții private din România. Arhiva Agapi a fost ignorată timp de 30 de ani, fiind ținută în condiții improprii, iar riscul de a se deteriora iremediabil a devenit realitate în ultimii ani.
Pentru ca acest patrimoniu să nu dispară, Nora Agapi, fiica artistului, fotograf la rândul ei și regizor al documentarului Timebox, a început digitalizarea celor 10.000 de negative din colecția Agapi, reușind până acum să scaneze peste 1000 de negative din perioada 1968-1978, urmând ca restul să fie digitalizate și incluse treptat pe platforma online www.ioanagapi.com care va fi lansată în cadrul vernisajului.
Nora Agapi, fiica artistului a declarat că „acest proces de scanare și digitalizare a negativelor din colecția Agapi reprezintă o continuare firească a ceea ce a reprezentat documentarul TIMEBOX. Adică, dorința mea de a face cunoscută munca titanică și pasiunea tatălui meu, dar și de a face publice lucrările lui - o moștenire vizuală lăsată lumii - pe site-ul www.ioanagapi.com. Arhiva lui de fotografii reprezintă un material artistic și istoric aparte, cu reală valoare documentară, care validează identitatea colectivă a unui oraș, dar și istoria unei nații. Tocmai de aceea, punerea în valoare a acestei arhive, recuperarea memoriei sociale și salvarea acestui patrimoniu cultural sunt esențiale”.
Expoziția OARECARI. 1967 - 1978 văzuți de Ioan Matei Agapi, curatoriată de Călina Bârzu, prezintă o selecție de imagini din reportajele sale, dar și fotografii personale de vacanță sau de la nunți. Artistul a fotografiat diverse personalități din scena politică și culturală, dar, în egală măsură, îl interesau oamenii de rând, pe care îi fotografia într-o manieră aparte. Fotografiile din expoziție arăta modul în care Ioan Matei Agapi se regăsea în cei pe care îi fotografia, dar și capacitatea lui de a vedea individul și umanitatea indiferent de vârsta, gen, statut sau clasă socială.
Călina Bârzu, curatoarea expoziției, a adăugat că „fotograful avea un simț al observației ascuțit și repera particularitățile unei situații sau ale unui individ pe care nu le trecea niciodată cu vederea. Oamenii simpli, numiți chiar de el “oarecari” în notițele sale, sunt aduși în centrul atenției la fel cum au intrat în atenția lui. În același timp expoziția îl prezintă pe fotograful Ioan Matei Agapi, o legendă locală la Iași, dar mai puțin cunoscut la nivel național și internațional. Cu această ocazie sunt puse în lumină, nu doar personajele din fața aparatului de fotografiat, ci și omul din spatele obiectivului”.
Despre Ioan Matei Agapi (1936 - 2020)
Născut la Huşi (judeţul Vaslui), Ioan-Matei Agapi a absolvit, în 1966, Facultatea de Matematică-Mecanica a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, iar în 1968, şcoala de film documentar şi animaţie din cadrul Studiourilor „Alexandru Sahia” Bucureşti, specialitatea operatorie şi regie de film documentar şi animaţie. A fost fotograf la Întreprinderea Construcţii Montaj, Iaşi (1965 – 1968), corespondent TVR, Bucureşti (1968 – 1990), profesor de fotografie şi film la Şcoala Populară de Artă Iaşi (1969 – 1990), Participa la numeroase saloane fotografice si festivaluri de filme, unde obține numeroase premii în palmares, printre care şi Premiul Special al juriului la Festivalul de la Skopje (Macedonia), pentru filmul „Nu războiului” (1971).
Despre Nora Agapi
Născută în România în 1974, Nora Agapi a absolvit Universitatea Națională de Film în București (1998) și a finalizat un master de Arte Digitale în Grecia la Universitatea Fine Arts Athene (2010). Nora a lucrat ca director de imagine pentru mai multe documentare, multe dintre acestea fiind selectate și premiate în mari festivaluri (Berlin, Rotterdam și multe altele). TIMEBOX (2018), documentarul ei de debut regizoral, a fost premiat în multe festivaluri, ca Jihlava IDFF 2018 sau Dokufest Kosovo 2019.
Despre Călina Bârzu
Călina Bârzu (n.1985) este curatorul Arhivei de Fotografie de la Muzeul Național de Artă Contemporană din București unde lucrează ca cercetător și arhivist din 2017. A absolvit secția Foto-Video și Procesare Computerizată a imaginii la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca în 2008 și masteratul în Istoria și Teoria Fotografiei și a Filmului la Universitatea Leiden, Olanda în 2012. A colaborat ca cercetător și arhivist în diverse proiecte precum: Daguerreobase cu Muzeul Național de Fotografie a Olandei, Roterdam (2013-2016), Muzeul Memoriei (2017-2019), Iscoada (2020) și Imaginea Fotografica între trecut și viitor (2020).
