Caută     
    ŞTIRI       CANAL TV       HARTA       CONTACT
 Grădina Publică Copou... emblemă a orașului Vaslui
Categoria: [Meleaguri vasluiene]
alte stiri din aceasta categorie
„Puține locuri îmi sunt mai duios cunoscute ca acest ținut al Vasluiului, care nu-i nici la munte, nici la șes și se împărtășește de o neasemuită frumusețe”. ( Nicolae Iorga)

Întotdeauna oamenii au acordat o atenție deosebită amenajării spațiilor verzi din cadrul așezărilor urbane, ca locuri de recreere și plimbare a locuitorilor. În acest sens, amintim celebrele grădini ale Semiramidei din Babilon, soția regelui Nabucodonosor al -II- lea, una din cele șapte minuni ale lumii antice. Mai târziu, preocupările de modernizare a vieții urbane și înfrumusețare a grădinilor devin tot mai numeroase. Astfel, se construiesc renumitele grădini de la Versailles, din timpul „Regelui Soare” ale lui Ludovic al XIV-lea, iar la Viena grădinile împărătesei Maria Tereza, de lângă Palatul Schonbrunn, în timp ce în Rusia se puneau bazele palatelor și grădinilor din Petrodvoreț ale țarului Petru cel Mare, în apropierea noii capitale Sankt Petersburg. În epoca modernă, arhitecții peisagiști încep să decoreze parcurile cu numeroase fântâni, basoreliefuri, statui și frumoase cascade.
În Țările Române modernizarea orașelor se intensifică în timpul domniilor regulamentare (1834-1848) și apar primele grădini publice în București - Cișmigiu și în Iași - Grădina Publică Copou.
Numele orașului Vaslui este controversat. Filologul Alexandru Philippide este de părere că originea urbei este cumană și are înțelesul de zonă deluroasă înaltă . Istoricii C.C. Giurescu și Victor Spinei consideră că o parte din orașele Moldovei precum Suceava, Bârlad, Târgu Trotuș, Vaslui etc. au luat numele apei pe care au fost așezate, fenomen toponimic specific românesc. De aceeași părere este și C. Diculescu care susține însă, originea germană a orașului ce derivă de la cuvântul „Was” care înseamnă apă, orașul și județul luându-și numele de la pârâul Vaslui ce se varsă în Bârlad. C. Cihodaru, istoric cu obârșii vasluiene, consideră că numele Vaslui vine de la cuvântul cuman vas care înseamnă larg.
C.C. Giurescu susține că orașul are o vechime considerabilă, fiind târg încă din secolul XIV, înainte de întemeierea statului moldovean . Este menționat în documentele externe din 1375, iar în cele interne la 31 martie 1423, datorită lui Șerbea din Vaslui care era unul din boierii de seamă ai lui Alexandru cel Bun. Prima atestare documentară sigură este din 1 septembrie 1435, când orașul devine reședință domnească. În anii 1435-1442, în timpul lui Ștefan al II-lea, unul din fiii lui Alexandru cel Bun, orașul Vaslui devine capitala Țării de Jos și era în centrul Moldovei medievale. Atunci se construiește și o curte domnească. Importanța târgului crește considerabil în vremea lui Ștefan cel Mare, când voievodul acordă mari privilegii locuitorilor, reconstruiește Curtea Domnească și zidește în 1490 o frumoasă biserică în amintirea victoriei de la Podu Înalt, cu hramul „ Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. După moartea lui Ștefan cel Mare, orașul intră într-o lungă perioadă de declin, fiind distrus în mare parte de invaziile turcești și tătărești.
Urbea cunoaște o înviorare în timpul regimului regulamentar când Vasluiul obține titlul de oraș. La 1 decembrie 1841 se înființează prima școală publică de către Elena Șubin, sora domnitorului Grigore Alexandru Ghica, care a stăpânit moșia târgului până în 1883. În timpul domniei lui Cuza, târgoveții vasluieni erau împroprietăriți cu pământ și se pun bazele unei administrații moderne, orașul devenind comună urbană, având în frunte un primar și un consiliu local. Vasluienii participă la Războiul de Independență din anii 1877-1878 și batalionul 2 Vaslui din Regimentul 13 Dorobanți se acoperă de glorie la Plevna, fiind decorat cu distincția „Steaua României”. Dintre eroii vasluieni amintim pe sergentul Constantin Țurcanu, simbol al orașului.
În perioada interbelică rămâne un oraș de provincie, predominant agrar, cu peste 13.000 de locuitori, din care majoritatea erau români, dar cu un număr semnificativ de evrei. Era un târgușor liniștit, patriarhal, relata scriitorul vasluian Theodor Rășcanu în „Realitatea ilustrată” din 3 februarie 1937, cu prefectură, tribunal, liceu ( fost gimnaziu de băieți ), grădină publică, hotel, un restaurant „Central”, cofetărie, cafenea, un frumos teatru, unde uneori venea și actorul C. Tănase, fiu al urbei. Orașul mai avea un cerc militar „Mareșal Prezan”, cazarmă, primărie, consiliu agricol, oficiu P.T.T., Administrație Financiară, uzină electrică modernă, un cinematograf ale cărui filme sonore rulau de trei ori pe săptămână în sala teatrului, o stație de pompieri, penitenciar și patru cluburi politice.
Vasluianul care se întoarce să revadă orașul natal după un deceniu, nu va mai regăsi în restaurantul gării faimoșii colaci de Vaslui, care făceau deliciul lui Petre P. Carp, dar va trece de la gară apa Bârladului, pe un pod nou, de lemn și va găsi strada principală pavată cu granit și biserica lui Ștefan cel Mare reparată. Va vedea Palatul Mavrocordat cu Cercul Militar și casa Elena Șubin unde era clubul P.N.L. Ajuns în piața din fața Palatului Administrativ, vasluianul de altădată nu va găsi nimic schimbat. Poate, limuzina domnului Prefect, dar drumurile sunt atât de rele în Vaslui, încât cea mai bună mașină nu rezistă multă vreme. Din fața Palatului Administrativ cu ceas, începe strada Mihail Kogălniceanu, cea mai frumoasă stradă din oraș, cu multe instituții și case ale demnitarilor, care urcă până la poarta de intrare în Grădina Publică Copou. În parc era un chioșc pentru muzica militară, un loc de tenis, o casă pentru grădinar, o seră și zece bănci unde în luna mai înfloresc idile școlărești la umbra salcâmilor, plantați de fostul primar C. State, creatorul grădinii, după Th. Rășcanu . Același scriitor menționa că iarmarocul de pe strada Libertății cu bâlciul anual din 1-8 septembrie înviorau viața comercială în „orașul lui Vasile”, fiind mai mult o „tradiție a trecutului, decât o necesitate a prezentului”. La inițiativa generalului Ion Rășcanu în 1934 se construiește Mausoleul „Peneș Curcanul”de la Cimitirul„ Eternitatea”, un adevărat muzeu în aer liber, despre care am scris recent în acest An Comemorativ al celor adormiți în Domnul. În 1939 apare o topitorie de cânepă, fiind prima întreprindere de tip industrial din oraș.
Așadar, în anii interbelici se trece la modernizarea Grădinii Publice Copou, formându-se treptat un cartier nou în jurul acesteia. Parcul a apărut la sfârșitul Primului Război Mondial. O vedere din 1915 ne prezintă strada Mihail Kogălniceanu văzută în lungimea ei din balconul fostului Palat Administrativ şi de Justiţie (actualul sediu al Judecătoriei Vaslui). În dreapta imaginii, se vede localul Primăriei cu pereţii albi, distrus la cutremurul din 1940. Ceva mai în faţă, tot pe dreapta, ascunsă parţial de copaci era clădirea Şcolii primare de băieţi nr.1 (distrusă tot la cutremurul amintit). Continuând cu partea dreaptă, se vede clădirea Pompieriei, pe locul ei fiind astăzi, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Vaslui. În fundal, vag, poate fi remarcată clădirea Liceului (Gimnaziului) de băieţi „Mihail Kogălniceanu”. Ea datează din 1893, construită în stil Spiru Haret și în acest local este acum Școala Gimnazială „Constantin Parfene”. Pe stânga, după copaci, era sediul Legiunii de Jandarmi. Acum, aici se află clădirea GOSCOM Vaslui. De remarcat este că în 1915, parcul „Copou” nu era.
Cel care a avut inițiativa constituirii unui parc în capătul străzii „Mihail Kogălniceanu”, a fost învățătorul Gheorghe Răşcanu care a deţinut funcţia de prefect al judeţului în anii 1920-1924 şi 1933-1935. Serele din parc, Castelul de apă și „Aleea scriitorilor” au fost inaugurate sub mandatul de primar al generalului de divizie Ion Răşcanu, care a condus destinele oraşului între anii 1938-1942. Era numit și „primarul mătură” pentru curățenia impusă în oraș și în fața magazinelor evreiești. De la el ne-au rămas două biserici (Sfânta „Paraschiva” și Sfântul „Nicolae”) , câteva clădiri de patrimoniu, printre care și cea din fața actualei Primării unde este sediul Crucii Roșii din Vaslui. La inițiativa sa, în calitate de primar al Capitalei, s-a construit în anii 1943-1944 o Rotondă a scriitorilor în parcul Cișmigiu și patru din aceste busturi au fost realizate de renumiți sculptori vasluieni.
Dar, Copoul este o creaţie relativ recentă, deoarece Vasluiul a mai avut un parc numit „Central” tocmai datorită poziţiei sale. Pe locul acestui parc, astăzi se găsesc Palatul administrativ al judeţului, Muzeul „Ștefan cel Mare” şi Biblioteca judeţeană. În 1968 orașul devine reședință de județ și a început construcţia actualului Centru civic. Până atunci, parcul se învecina cu următoarele străzi : nord – Str. Hagi Chiriac; sud – Str. I.C. Brătianu (redenumită în 1948 I. C. Frimu, iar după evenimentele din decembrie 1989, Ing. Badea Romeo); est – Str. Principele Nicolae (după 1948, 7 Noiembrie, acum inexistentă); vest – Str. Principesa Maria (după 1948, 30 Decembrie, acum nu mai este) . Până prin anii 50 ai secolului trecut mai circulau încă birjele prin oraș. Trebuie menționat că și înainte de 1968 Vasluiul era oraşul florilor. Datorită strădaniei deosebite a preşedintelui Sfatului Popular Orăşenesc de atunci, Vasile Baltă, Vasluiul a câştigat locul I pe regiunea Iaşi, dar şi locul I pe ţară la capitolul „Cel mai îngrijit, mai curat şi mai frumos oraş din ţară”, evident, la categoria sa de mărime.
Ca urmare a noii reorganizări administrativ-teritoriale din 1968, orașul devine reședință de județ și cunoaște un proces intens de industrializare, dezvoltându-se sub aspect edilitar, demografic, social-economic și cultural. În 1979 devine municipiu, având o arhitectură modernă cu un centru civic aparte. Acum, Parcul Copou devine spațiul de verdeață și de recreere cel mai frecventat de vasluieni. Are o suprafață de 11 hectare și este situat în partea de nord municipiului Vaslui, fiind delimitat de străzile: Mihail Kogălniceanu la sud, la vest de Andrei Mureşanu, la nord de str. Ioanesei Adrian, la est de Veteran Ţurcanu. Aleea principală a parcului este străjuită de statuile lui Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Alecu Russo, Mihai Eminescu, Ion Creangă. Nostalgia zilelor de altădată este amintită de prezenţa foişorului, unde înainte de 1989, diferite formaţii din judeţ obişnuiau să susţină recitaluri de fanfară. Muzica de fanfară şi nu numai, continuă să răsune şi astăzi, pe o estradă construită în anul 2004.
În ultimii ani, a devenit una dintre cele mai frumoase grădini publice din România și a suferit transformări radicale, primind premiul de excelență la Gala Asociaţiei Municipiilor din România. Considerat ”fratele” mai mic al parcului Copou din Iaşi, Copoul din Vaslui a cunoscut în ultimii zece ani transformări radicale, cele 11 hectare de teren fiind reamenajate în cele mai mici detalii. Zeci de specii de arbuşti, arbori foioşi, conifere, plante perene sau agăţătoare înfrumuseţează parcul, peisagistica florală fiind adaptată fiecărui sezon. Pentru întreţinerea gazonului, considerat punctul forte al parcului, este folosit un sistem de irigaţii cu zece aspersoare supraterane.
De îngrijirea parcului se ocupă zilnic 12 angajaţi, adevărați specialiști în domeniu, iar costurile anuale de întreţinere provin din bani alocaţi de la bugetul local. Începând cu anul 2006 imaginea Copoului vasluian s-a modificat radical, dintr-un parc modest, a devenit unul dintre cele mai frumoase şi îngrijite grădini publice din ţară. Au fost reamenajate aleile, terenul de tenis, precum şi parcul de joacă pentru copii. Pe lângă speciile întâlnite în parcuri şi grădini publice (brad, mesteacăn, ienupăr, molid argintiu tisă, tuia), în Parcul Copou din Vaslui sunt plantate numeroase hortensii, magnolii, rododendroni, trandafiri în trunchi, liliac în aliniament de gard viu, tei sub formă de umbrelă, trandafiri căţărători, arbore-lalea, cedri dirijaţi sub formă de bonsai, arţari japonezi etc.
Înfrumusețarea parcului continuă, fiind inclusă în strategia de dezvoltare a municipiului Vaslui, pentru care sunt accesate fonduri europene. La inițiativa primarului Vasile Pavăl, s-au adus utilaje de ultimă generație, pentru întreținerea grădinii și aranjamentului floral. Totodată, strada Mihail Kogălniceanu, străjuită de platani cunoaște în prezent un amplu proces de modernizare.
Nu este vasluian care să nu se fi plimbat, măcar o dată pe aleile încărcate de istorie ale Grădinii Publice. Ai impresia că te privesc în taină Mihail Kogălniceanu sau Vasile Alecsandri, iar ținuta ta vestimentară ar putea fi comentată în șoaptă de distinsele doamne aflate pe băncile parcului. Tinerii de azi, pornind de la impresionantul tezaur pe care ni l-au lăsat înaintașii, au un rol deosebit în a construi viitorul unei țări în care toți românii să se simtă ACASĂ !


Note:
1 Al. Philippide, Originea românilor, Iași, 1927.
2 Pe larg în Cronica Vasluiului (coord. Prof. M. Ciobanu) Editura Publirom,1999, pp.69-73.
3 C.C. Giurescu, Târguri sau orașe și cetăți moldovene din secolul al –X -lea până la mijlocul secolului al - XVI-lea , București , 1967, p.315.
4 Th. Rășcanu, Vasluiul – origini, istorie și folclor , în Realitatea ilustrată , Anul XI, 3 februarie 1937.


Prof. dr. Nicolae Ionescu


 Distribuie aceasta pagina
Meleaguri vasluiene
Despre cum a salvat hușeanul Gheorghe Focșa Muzeul Satului din București...
adaugat pe 28/05/2022 02:25
Meleaguri vasluiene
Vasluianca Eliza Petrăchescu era înainte de toate un chip...
adaugat pe 18/05/2022 22:25
Meleaguri vasluiene
Înapoi în timp pe harta... copilăriei
adaugat pe 13/05/2022 22:25
Meleaguri vasluiene
Administrația și organizarea judecătorească din Vaslui în secolul al XIX-lea
adaugat pe 09/05/2022 00:25
Meleaguri vasluiene
Un om deplin între neisprăviți... vasluianul Grigore T. Popa
adaugat pe 07/05/2022 00:25
Meleaguri vasluiene
Bârlădeanul Alexandru Philippide... întemeietorul școlii lingvistice românești
adaugat pe 01/05/2022 00:25
Meleaguri vasluiene
Prima Doamnă şi Primul Domnitor ai României
adaugat pe 30/04/2022 06:15
Meleaguri vasluiene
Bârlădeanului Nicolae Bagdasar, filozof, academician
adaugat pe 21/04/2022 03:00
Meleaguri vasluiene
Despre Pamfil Șeicaru și legătura lui cu Bârladul
adaugat pe 17/04/2022 02:01
 Categorii de stiri
Administratie
Politica
Economie
Locuri de munca
Justitie
Cultura
Sanatate
Educatie
Divertisment
Sport
Evenimente
Social
Meleaguri vasluiene
National
International
 Publicitate
 Categorii de videoclip-uri
Administratie
Politica
Educatie
Cultura
Divertisment
Sport
Evenimente
Social
Meleaguri vasluiene
National
 Urmariti-ne si pe Facebook!
 
Afișați
anunțul/reclama
dvs. aici!