9 mai este o zi de referință în istoria românilor și a altor popoare ale Europei. Ea are trei semnificații și le prezentăm succint în mai jos.
La 9 mai 1877, peste zece mii de români au plătit cu prețul vieții Independența, iar cuvintele lui Mihail Kogălniceanu – „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare!” – rămân veșnic în memoria noastră. Trebuie amintit că războiul ruso-turc din anii 1877-1878, parte a problemei orientale, amenința din nou, ca de atâtea ori în istorie, să transforme teritoriul locuit de români în teatru de război. Din această cauză, România nu putea rămâne neutră. Cuprinsă între două mari puteri, Imperiul Otoman și Imperiul Rus, domnitorul Carol I și prim - ministrul Ion C. Brătianu nu aveau altă variantă decât cea a declarării independenței la 9 mai 1877, pe care au cucerit-o pe câmpul de luptă prin jertfa a mii și mii de ostași. Imaginea proclamării independenței este reliefată pe basorelieful monumentului de lângă Judecătoria Vaslui, realizat de Ion Jiga în 1977 și îl reprezintă pe ministrul de externe din acea vreme, Mihail Kogălniceanu declarând independența, la interpelarea deputatului Nicolae Fleva. Marele om politic, numit și Bismarck al României, avea strînse legături cu meleagurile vasluiene, întrucât avea moșia în satul Râpi, comuna Arsura, din fostul județ Fălciu. .
Declarația de Independență din Adunarea Deputaților a lui Mihail Kogălniceanu, numit și Bismarck al României, a fost aprobată de Senat și semnată de domnitorul Carol I, la 10 mai. După recunoașterea internațională a independenței, în 1881, România devine Regat, sărbătorindu-se de atunci Ziua Regalității. A fost zi națională în timpul Monarhiei. Este și în zilele noastre. Atunci avea loc și bătaia cu flori de la Șosea. Consultarea documentelor şi a lucrărilor de specialitate ne oferă un tablou sugestiv şi zguduitor al acelor ani, de eforturi susţinute ale întregului popor, inclusiv a locuitorilor din zona Vaslui prin participarea cu arma în mână la război, dar și cu donații, ofrande, colecte în bani și alimente la susţinerea războiului de independenţă, cu date şi fapte semnificative menite a ne furniza noi informații privind interpretarea evenimentelor. De asemenea, sergentul Constantin Țurcanu, devine simbolul orașului reședință de județ , căruia autoritățile locale în frunte cu primarul, generalul Ion Rășcanu, i-au ridicat un frumos monument la Cimitirul ,, Eternitatea”, inaugurat în 1934.
De la 9 mai 1945 sărbătorim Victoria Coaliției Națiunilor Unite, zi ce marchează sfârșitului celei de-a doua conflagrații în Europa, prin înfrângerea Germaniei naziste. În acest război s-au jertfit sute de mii de români, căzuți pentru Credință , Țară și Neam, atât în Est, până la Stalingrad, cât și Vest, pînă în apropiere de Viena și Praga .
Totodată, la 9 mai 1950, s-a constituit Uniunea Europeană, prin Declarația lui Robert Schuman, care are la bază reconcilierea franco–germană, după secole de confruntare. Este așadar și Ziua Europei.
România este membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007. Aceasta presupune să folosim oportunitățile oferite de acest statut, păstrându-ne, în același timp, unicitatea și valorile naționale.
La acest moment aniversar, când trecutul și prezentul își dau întâlnire pentru a prefigura viitorul, generațiile de astăzi au datoria de a fi demni într-un stat modern și prosper pe care l-au visat înaintașii. Să nădăjduim în viitorul acestei ţări, de membru al N.A.T.O şi al Uniunii Europene, în puterea de a-l înfăptui, într-o lume în război , ameninţată de globalizare și secularizare în care nu trebuie să dispară identitatea naţională.
Prin urmare, sărbătorirea zilei de 9 mai este pentru poporul român un prilej de îndreptare a gândurilor pline de recunoştinţă către generaţiile de eroi și luptători pentru dreptate socială, libertate, unitate şi independenţă.
Astăzi, toți cetățenii României avem datoria să păstrăm şi să cultivăm darul sfânt al independenţei naţionale ca fiind un act de dreptate şi un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești şi cu multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni.
Așadar, într-o lume agitată, dezbinată, în schimbare, nu neapărat în bine, când în România patriotismul este în declin, iar în Europa se vorbeşte tot mai mai mult de inutilitatea independenței naționale, e necesar ca marile momente din istoria neamului să fie pilde de urmat pentru tineri, iar spiritul independenței să nu fie înstrăinat.
Aşa să ne ajute Dumnezeu ! .
Prof.dr. N. Ionescu
